Ne-am dori să întâlnim și să vedem câte mai multe persoane care iubesc foarte mult ceea ce fac, care doresc să depășească anumite bariere ale conservatorismului autohton și care, înainte de cuvinte, discută cu faptele și cu ceea ce fac. Ne-am dori să nu ne intersectăm mai mulți cu oameni care doresc să promoveze valorile românești, să fructifice avantajele unice specifice României, oameni cu viziune, care țintesc departe.

Și, spre bucuria noastră, încă găsim astfel de oameni valoroși, care, în pofida, tuturor barierelor sociale și a celor legat de mentalitate, reușesc să se impună și o fac frumos, demn și în cel mai profesionist mod.

IONUȚ RUS este o astfel de persoană, fondatorul brandului ”De ​​IONESCU” și care, pe lângă calități antreprenoriale incontestabile, a conștientizat potențialul extraordinar al unei resurse interne, de multă uitate. C Â NEP A. Iar a lua cânepa din stadiul de semințe și a ajunge să-i dai forma pentru a îmbrăca bărbații, este un proces dificil și frumos, dar care vă oferă bucuria și energia necesară pentru a continua și a evolua!

Am stat de vorbă cu omul din spatele brandului pentru a afla ce stă în spatele acestei frumoase inițiative, care este filosofia ”De IONESCU” , cum a ajuns să iubească cânepa, care sunt direcțiile spre care se îndreaptă. Vă invităm la un dialog deschis, onest și bine încă în realitate, cu cel care are grijă de această viață brand și care vă îngrijesc această activitate în mișcare: IONUȚ RUS!

Buna si bine ai venit in paginile revistei Famost!

Strașnic! Va mulțumesc pentru invitație.

Spune-ne de unde aceasta pasiune pentru moda si pentru promovarea canepii?

Pasiunea pentru moda sa manifestat timpuriu, ca o impartire pentru bun gust si dichiseala. Copilărind la bunici, îmi aduc aminte cum refuzam să ies din casă dacă hainele cu care mă îmbrăca buni nu se asortau. Ea, olimpiană în atitudine, dădea doar din mână a lehamite și răspundea în stil caragialesc – ”Mofturi!”. Așa sa înfiripat elanul înspre armonia și simetria vestimentară. Pasiunea pentru cânepă, de ceaaltă parte, a zăcut în stare latentă, a hibernat, vreme de 25 de ani, încolțind contingent în timpul unui periplu în India și Nepal. Departe de casă am descoperit comoara din bucătărie, din pricina unui japonez care-mi povestise cum, cea mai strașnică bucată de cânepă pe care el puse mână – și avea peste 30 de ani experiență în domeniu – fusese o bucată de cânepă românească, adusă de un român în Franța, imediat după '90. Din acele momente, o locuțiune superlativă evreiască – Cântarea Cânt –, cânepa a devenit pentru mine un fel de Planta Plantelor.

Ionut Rus este omul din spatele brandului De IONESCU. Mai exista si alte persoane care sunt implicate in aceasta activitate si care crezi ca ar trebui mentionate?

Multumesc pentru întrebare. Aș vrea să mulțumesc în special familiei aici, mamei, tatălui și surorii mele, care m-au sprijinit încă din momentul în care am plantat prima sămânță a voinței pe tărâmul concret. Merită menționați și le mulțumesc pe această cale bunicilor mei, mătușii, unchiului și nu în utlimul rând, partenerei-mele-în-crime, Sandra. Toți aceștia au crezut în mine și m-au sprijinit fiecare, după posibilități, spiritual și financiar. Îl salut cu această ocazie și pe Sorin – consultantul nostru pe partea de design și croitorie, pe Cristian, un fenomen de om și fotograf, și pe toți cei care care au contribuit și contribuie activ la brandul De IONESCU – Paul, Baptiste, Dorin, Vlad , Tudor T., Alin, Mihai, Andra, Răzvan, Tudor G., Cosmin, Dan, lui Felix și trupei Acoustic Lovers.

De unde numele acestui brand, avand in vedere ca multi care activeaza in acest domeniu isi folosesc propriul nume sau inventeaza ceva cu totul nou? Iar „De IONESCU” pare a fi undeva pe la mijloc ...

Morfologia numelui ”De ​​IONESCU” este următoarea: ”ION” este la baza unui cuvânt din greaca veche, participiul prezent al verbului ἰέναι (ienai), ”a merge”, fiind tradus drept ”mers ”. De unde și la Eminescu, Hyperion este ”cel care merge pe sus” . ”–ESCU” este un sufix ce aparține patrimoniului național, o trăsătură definitorie a culturii române, la fel ca și codrul eminescian sau coleșa cu brânză de burduf. Istoria termenului este foarte interesantă. Prima formă a apărut în secolul al XIV-lea a fost ”–ăscu” , o adaptare locală a tradiției Proto-Indo-Europene ”–iskos”. În secolele XVII-XVIII, dat fiind că, drepturile politico-teritoriale erau acordate doar celor mai ”nobili” dintre locuitorii unei regiuni, românii – în special prin Școala Ardeleană – potențează descendența latină a neamului, deoarece latinii erau ”nobili”, iar dacii erau văzuți ca și ”barbari”. Este exact opusul a ceea ce avea tovarășul Ceaușescu să facă două secole mai târziu, punctând latura noastră dacică în detrimentul ”imperialilor vestici”. Astfel, urmând cursul celorlalte limbi latine (lat. ”–iscus”, fr. ”–esque” , it. ”–esco” ), ”–ăscu” este latinizat în ”–escu” . This adaptare onomastică din perioada Evului Mediu a avut la bază și necesitatea administrației locale de-a distinge între membrii societății. În fine, mot à mot termenul se traduce drept ”fiul lui”. Așadar, Ion+escu devine ”fiul mersului”.

Drept emblemă a brandului am ales cucul, o pasăre rebelă, nonconformistă, misterioasă – căci zboară mereu noaptea și nimeni nu știe încotro. Este un simbol al spiritului călător, al libertății și eternității (de unde și expresia ”cât o fi cucul” sau ”cât o cânta cucul”). Este pasărea care nu-și face niciodată cuib și care rătăcește mereu singură (”singur cuc”). În fine, cucul este o pasăre sacră în ornitologia românească fiind în același timp și drapelul Eternei Reîntoarceri. În credința populară, cucul cântă de Buna Vestire sau de Bagloveștenie , pe 25 martie, zi care poartă chiar și numele de Ziua Cucului. Așadar, deoarece viziunea noastră constă tocmai în re-vitalizăm cânepii românești și re-aducerea bunei vestiri a cânepii în România, am ales această pasăre rebelă drept figură centrală. Frunza de cânepă am mascat-o atent în coada cucului.

Cine te-a incurajat sa faci acest pas indraznet? Sau totul a plecat de undeva din interior?

Răspunsul la această întrebare este un ghiveci între toți cei menționați anterior și dorința – dacă nu serioasă, cel puțin sinceră – de-a reanima și regenera istoria cânepii în România. Am beneficiat, este drept, și de sprijinul celor care care au păstrat vie tradiția cânepii după '89, fie reușind să cultive cânepă, fie prelucrând fibră adusă din străinătate.

Ce face concret Ionut Rus in cadrul acestui brand? Care iti sunt atributiile in mod concret?

Consider că sunt util tocmai prin inutilitatea mea. Folosind un termen din mondo -urile japoneze, sunt precum gaura roții de la bicicletă. În mod practic, sunt singurul care nu face nimic, dar care leagă și ține toate spițele laolată, iar astfel roată se-vârte și fiecare spiță vede rostul împlinit.

Tot ceea ce se face în cadrul „De IONESCU” foloseste ca tesatura doar canepa?

Da, toate produsele făurite până în acest moment sub tutela brandului De IONESCU sunt din fibră naturală de cânepă. Am încercat să evităm amestecurile de cânepă cu bumbac, spre exemplu, din năzuința de-a rămâne tocmai un brand de cânepă. Asta nu înseamnă că suntem obtuzi sau că am tras zăvorul la uși și ferestre și ne lepădăm absolut de celelalte fibre naturale. Se poate ca pe viitor să găsim o întrebuințare și aceste amestecuri. Pentru moment însă, fibra de cânepa este ceea ce nu definește ca brand.

Ca brand, doar preluati tesatura/materialul si ii dati viata sau va ocupati si de intreg procesul de cultivare/procesare al canepii?

Pentru prima colecție, cu sprijinul unor artizani locali, am reușit să procesăm planta de cânepă. Pornind de la fibră, pe care am găsit-o gata topită și melițată, am ajuns la produs finit, urmând procesul de filare, țesere, finisare, vopsire și asamblare. Americanul ar zice c-am ajuns from crop to shop, from dirt to shirt . Întregul proces a fost unul local, săvârșit în România, cu asistență mai multor ateliere și-a unor pălmași talentați, iscusiți și inventivi. Viziunea noastră este să realizăm o ”Integrată”, și anume, să dezvoltăm etic și conștiincios întregul lanț valoric al cânepii: de la sămânță la prăvălie, prin care să îmbrăcăm toți românii, și nu numai, în haine din fibră naturală de cânepă.

In descrierea de pe website-ul www.deionescu.com, scrie ca „sarbatorim imperfectiunea ca noua estetica a frumosului”. La ce va referiti aici, avand in vedere ca face parte din filosofia brandului?

A sărbători ”imperfecțiunea ca nouă estetică a frumosului” presupune întâi de toate credința în frumusețea defectului natural. Cu alte cuvinte, neregularitatea țesăturii de cânepă – specifică și celorlalte fibre liberiene – este ceea ce nu celebrăm ca sensibilitate estetică. În genere, pânza de cânepă este ”imperfectă”: un fir apare mai gros ori mai subțire decât altul, în comparație, spre exemplu, cu o fibră sintetică unde, dintr-o rolă de 50 de metrii, totul este identic. De aceea, noi nu zămislim niciodată două haine la fel, ci fiecare produs De IONESCU are o eleganță rustică unică, aparte, prin cusăturile și fibrele căreia freamătă tocmai această perfecțiune imperfectă proprie și naturii noastre umane.

Care ar fi cele mai importante caracteristici ale tesaturii din canepa? Cu ce ​​se diferentiaza ea de celelalte materiale?

În comparație cu o altă fibră liberiană, precum inul, cânepa este mai trainică, mai rezistentă și mai durabilă. În analogie cu țesătura de bambus, cânepa este un mai bun absorbant, în timp ce, în opoziție cu bumbacul, cânepa nu necesită insecticide, pesticide sau fungicide pentru a crește, dând naștere unei fibre 100% naturale, organice și biodegradabile. Mai mult decât atât, cânepa produce de două ori mai multă fibră pe aceeași suprafață și necesită, pentru o țesătură, de cinci ori mai puțină apă decât bumbacul. La fel ca și în cazul vinului, țesătura de cânepa îmbătrânește frumos, devenind mai moale, mai fină și mai plăcută cu fiecare spălare, în comparație cu fibre sintetice care încep să se deterioreze după câteva spălări. Pânza de cânepă este o soluție excelentă și pentru igiena d-voastră personală, fiind hiperalergenică și deci recomandabilă tuturor celor cu pielea sensibilă sau celor susceptibili de reacții alergice. Ea te protejează împotriva razelor soarelui și-a radiaților UV, având factor de protecție naturală și este rezistentă la molii, insecte, bacterii, abraziuni și apă sărată. Tocmai de aceea, în perioada marilor descoperiri geografice, funiile corăbiilor erau realizate din fibră de cânepă. În fine, puteți umple o enciclopedie întreagă cu istoria și beneficiile acestei plante.

De unde aceasta dorinta a ta de a scoate in evidenta si de a promova acest material?

Un cuplu de australieni simpatici și vorbăreți ce călătoreau zănatici prin Nepal și pe care i-am întâlnit întâmplător la o casă de oaspeți au fost primii care toată ziua îmi predică despre beneficiile cânepii, cât de sănătos și de natural această plantă, despre frumusețea imperfecțiunilor. pânzei, despre cum poartă ei doar haine de cânepă și despre cum contemplau deschiderea unei prăvălii dedicată acestei plante la sfârșitul călătoriei lor prin lume. Așa a început procesul de documentare. Altă slujbă nici c-aveam. Eram vagabond. Știam de verișoara cânepii, știam de cânepiștea din satul bunicilor – locul special dedicat creșterii cânepii – însă nu chibzuiam atunci la faptul că discuțiile acelea aveau să mă ducă atât de departe pe drumul acesta. Am încercat să citesc cât mai mult. Defapt, am încercat să citesc tot, de la platitudini fără nicio acoperire științifică de pe google la tratate, cercetări și teze de doctorat pe această temă. Și cu câte lecturăm mai mult, cu atât era mai limpede că aceasta este Calea. Apoi, în decembrie 2018, după ce am deschis compania, Donald Trump semna petiția pentru legalizarea cânepiilor industriale în Statele Unite. Era parcă un semn al Providenței.

Pe langa fapta ca promovati acest material traditional romanesc, ca promovati imaginea Romaniei, o alta fapta buna este aceea ca donati o parte din incasari, scolii rurale! Ce sta la baza acestei inițiative?

Probabil dorința de ai ocroți pe cei din Generația Z și Generația Alpha de ignoranță solemnă a generației mele și-a celor de dinainte. Educația și accesul la informație Țara colacul de salvare din străfundurile neștiinței și-a prostiei. Și pentru ca ei să nu confunde – la fel cum au făcut-o înaintea lor alți estimabili și abil de prin diverse ”comitete și comiții” – cânepa indiană cu cânepa românească, dorim să-i ajutăm să înțeleagă. Precauția stă la baza acestei inițiative. Prin conștientizare și conștiinciozitate – care pornește, firește, din sânul familiei, dar care se perpetuează la școală – dorim să le oferim celor mici capacitatea să cunoască adevărul despre beneficiile pe care această plantă le poate aduce comunității.

Din experienta de pana acum, sunt romanii deschisi catre folosirea acestui material? Ar renunta la ce poarta acum pentru canepa?

Un sociolog român din Cluj spunea odată că viața socială românească este atât de haotică care ”mișcarea browniană” trebuia să se numească defapt ”mișcare de tip românesc”. În România la ora actuală nu există o piață de cânepă stabilă, consecventă, de perspectivă. Infantilismul pieței este demonstrat prin lipsa profundă de lucrări, studii, studii, cercetări, referate și tratate științifice asupra cânepii. Când i-am contactat pentru documentație pe cei de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București , mi-au răspuns printr-un email scurt că n-au nimic despre cânepă, că nu mai interesează pe nimeni de acolo fibra aceasta. și că nu se mai fac cercetări în direcția respectivă. Ba s-au pensionat și sunt șomeri sau paznici la supermarketul cartierului, ba nu mai sunt deloc. Ne lăudăm că am fost cei mai mari cultivatori de cânepă din Europa acum 30 de ani, că avem cea mai bună cânepă, dar astăzi nu mai există nici măcar o topitorie în țară. Românul de rând n-ar renunța. În primul rând din preconcepția despre cânepă creată de media. Tineri români mă sună să mă întreb dacă pot să-și fumeze costumul. Așadar, în toată această târășenie aș răspunde că nu. În cea mai mare parte, românii n-ar renunța (încă) la tricoul ieftin făcut pe spinarea unor năpăstuiți ai Asiei în detrimentul unui produs din pânză de cânepă, prelucrată în România, și realizat artizanal de mâini românești. Există speranță totuși. Am fost privilegiat să întâlnesc tineri care înțeleg, tineri dumeriți și doritori să sprijine piața locală, tineri care pricep valoarea produsului și-l cumpără așa cum cumperi o opera de artă.

Cand este indica a purta haine din canepa mai mult: in anotimpul rece sau cald?

Țesătura de cânepă are capacitatea de-a termoregula natural trupul. Cu alte cuvinte, vă ține de cald pe perioada rece și-ți lasă pielea să respire pe timpul verii. Aș recomanda haina de cânepă oricând, în orice sezon, totul depinde de proporționalitatea ținutei și-a stilului.

Care sunt sursele de inspiratie in privinta croiului hainelor?

Minimalismul, cu accent pe formă, țesătură și calitatea cusăturii. Încercăm să iubim arta timpului nostru, căreia-i dăm o formă prin pânză de cânepă. N-am căutat încă, ceea ce pictorii numesc, ”o tușă inimitabilă”, ci doar testăm apele.

Ce înseamnă moda pentru Ionut Rus?

Moda înseamnă imperfecțiune. Moda înseamnă temeraritate. Moda este posibilă modalitate creativă care-i spiritului independent să-și exprimă viziunea. Este un limbaj universal, fără bariere, care ajuta la exteriorizarea naturii de cânepist. Moda este o stradă cu două sensuri, o formă de artă născută din discuția creatorului cu publicul. O doză de je-m'en-foutisme este necesară. Moda înseamnă nou, înseamnă neliniște. Marcel Duchamp spunea că ”Un tablou care nu șochează nu merită efortul”. Așa este și moda.

Urmareste Ionut Rus tendintele internationale si tot ce se intampla in aceasta mare industrie? Implementati din tendintele sezonului respectiv in colectie sau in ceea ce a creat?

Nu și nu.

Exista vreun element in moda de la noi sau din intreaga lume care ti-a atras atentia la un moment dat sau care te-a marcat in mod deosebit?

Nu.

Unde va situati din punct de vedere al preturilor in Romania, comparativ cu produse similare, din alte tesaturi?

Consider că avem cel mai bun raport calitate-preț disponibil pe piață. Nu susținem ”moda rapidă” și nu exploatăm copiii prin ateliere, croitoresele noastre nu se aruncă de pe clădiri și nici nu le forță să muncească în picioare 12 ore pe zi, fără să concedă de maternitate. Așadar nu practică prețuri de duzină. În același mod, nu suntem nici partizanii hainelor din materiale toxice, sintetice și cancerigene, cum ar fi poliesterul, acrilicul, rayonul sau teflonul, prețul a două chirii în centrul Bucureștiului. Uneori spandex-ul arata bine la femei...Suntem taoiști. Adepți ai căii de mijloc. Oferim un preț corect și echitabil pentru un produs proaspăt, unic, realizat artizanal în România, dintr-o fibră naturală, organică, prelucrată local și care sunt să-l țină pe purtător până la șaptea spiță de urmași. Bunicii noștri pot subscrie. În fine, aici nu este vorba de bani, ci de mesaj.

Care este publicul caruia i te adresezi?

Ne adresăm bărbaților vizionari, gentilomilor conștienți, care doresc să-și revoluționeze garderoba, care cred într-un viitor mai sustenabil și care doresc să sprijine mediul înconjurător prin ceea ce poartă. Ne adresăm bărbaților care caută ceva nou, care-au obosit să arate la fel ca toți cei ceilalți și care doresc să îmbrace ceva altfel, un material diferit, organic și sustenabil. Ne adresăm celor care doresc să afișeze o neglijență calculată, o eleganță fără efort, o nonșalanță naturală.

Primul articol creat ... a fost din canepa sau alt material? Ce a fost mai intai: canepa sau moda?

La început a fost ciripitul unei păsări, apoi strigătul, apoi cuvântul, apoi cânepa. De la primul și până la ultimul articol...toate au fost și sunt din cânepă.

Din procesul de creatie al unei piese vestimentare, ce iti place cel mai mult?

Mi-aș permite să menționez acum un adevăr etern rostit odată de Hagi. Cel mai mult îmi place să știu că, la finalul zilei am fost mai bun decât ieri.

In afara tesaturii din canepa, De IONESCU are si alte elemente „must have” in creatii? Care este semnatura brandului?

Cânepa este semnătura brandului, chintesența, ceea ce ne definește. Branding -ul este ceea ce nu interesează în mod special, dar înainte de orice credem în calitatea produsului.

Admira Ionut Rus un designer vestimentar sau o casa de moda internationala?

Nu, mulțumesc.

Prin folosirea canepii, te inscrii in aceasta miscare internationala de constientizare a produselor naturale si importanta acestora in viata omului si a planetei. Crezi ca acesta va fi viitorul si in industria modei? Sau e doar un curent, care se poate stinge la un moment dat?

La modul absolut, totul este un curent. Toate vin și toate se sting. ”Vreme trece, vreme vine” , zice Poetul. Sunt adeptul timpului ciclic, în detrimentul timpului liniar. Mișcarea aceasta de conștientizare a comunității omului cu Natura, cred eu, ceva natural, ceva normal. Vorbim de o nouă normalitate . Cânepa în modă, sau în industria textilă în general, face parte dintr-o tendință mai vastă și mai largă care cuprinde multe alte domenii, de industria alimentară, automotivă, farmaceutică, bunuri de consum și industrie regenerabilă. Omenirea se află în punctul critic în care, mai brusc și mai accelerat ca niciodată, am schimbat modul în care se mută, în care măncă sau în care se-mbracă. Curentul verde , cred eu, o acțiune de conștientizare în masă necesară conviețuirii în acest sat global, și care are să înflorească exponențial în următorii ani, mână în mână cu industria de Inteligență Artificială. Industria modei este invariabil și irefutabil conectată la această revoluție verde. Fibrele naturale o să fie în viitor o monedă de schimb mai valoroasă decât dolarul. Moda este o artă care supraviețuiește în măsura în care este capabilă să se adapteze timpului ei. Și mereu o face. ”Părerea mea este că poetul nu are o e că a lui, epoca Nichita sunt poeții ei , zicea Stănescu. Veacul nostru a făcut această alegere deja, iar moda sustenabilă este viitorul. Asta și pentru că, șansa noastră, ca homo sapiens , este să rezervăm resursele naturale pe care le avem, cel puțin până când descoperim altele mai bune sau până când cei din laboratoare sau să reușească să nu trimită să locuim pe Marte.

Cum vezi tu evolutia modei in Romania? E de bine ce se întâmplă acum? Unde crezi tu ca ar mai trebui sa lucram?

Singura șansă să rămână actuali este să nu ne reinventăm continuu. Noi, românii, dacă dorim să contăm pe piața modei, foarte simplu, trebuie să adaptăm vechiul la nou. Dacă nu o facem noi, o fac cei de la Dior pentru noi. Nu trebuie să ieșim în stradă strigând, ”Nu ne vindem țara” și nici să urmăm orbește modelul modei vestice. Consider că am mai mult de câștigat dacă am rămâne la mijloc, adaptând portul popular la exigen contemporane. Ii-le românești, în măsura în care le putem numi așa, căci majoritatea sunt realizate de străini din țesături ieftine din Turcia și India, nu trebuie să dispară, ci doar adaptate generației așa-numite millnials , și anume, celor născuți între 1981 și 1981. 1996. Inteligența, dacă înseamnă ceva, este tocmai capacitatea individuală de a se adapta la mediu. Trebuie să creem în stil modern păstrând specificul național. Așa ceva, nimeni nu poate copia. Nu poți spune c-ai făcut o ie românească în Mumbai sau în Zhejiang. Menirea noastră la De IONESCU constă tocmai în ajustarea arhaicului la exigențele esteticii din Era Siliconului și-a Biților.

Cum arata pentru Ionut Rus un barbat bine imbracat? Care sunt elementele de baza care trebuie sa se regaseasca in outfit?

Un bărbat bine îmbrăcat este un bărbat care se simte bine în propria piele și este încrezător în însuși. Elementele de bază, părerea mea, nu sunt piese vestimentare, ci lejeritatea, nonșalanța – acea nepăsare îngrijită – și încrederea, anume siguranța de sine. Un bărbat bine îmbrăcat nu poartă neapărat haine scumpe. El trebuie să-și descopere propriul stil. Odată ce reușește acest lucru, invariabil ce poartă, chiar dacă bocancii-i sunt rupți, tricoul pătat sau asortează sandalele cu șosetele albe, el are să fie un bărbat bine îmbrăcat.

Cum ti-ar placea sa vezi imbracati barbatii pe strazile din Romania?

Mi-ar place să văd bărbații români capabili să îmbine portul tradițional cu cerințele modei secolului în care trăim. Cu alte cuvinte, mi-ar place să-i văd purtând pânzele tradiționale, specifice satului românesc, inul și cânepă, în creații care să le reflecte propriul stil și personalitate. Mi-ar plăcea să-i văd purtând De IONESCU.

Care sunt cele mai frumoase experiente cu care sa ”intersectat” Ionut Rus din momentul din care a inceput aceasta frumoasa aventura?

Oamenii frumoși au fost, și sunt, cele mai frumoase experiențe.

Au existat si situatii delicate? Sunt probleme comune, de alta natura?

Nimic special înafară de cei care, din nou, mă sună să mă întreb dacă pot să-și fumeze costumul. Mereu îi întreb, ”După ce c-ai plătit atât pe el, chiar vrei să-l fumezi?”

Cum te pregatesti pentru un eveniment de prezentare a creatiilor, o sedinta foto? Care sunt elementele la care esti foarte atent?

Cred solemn în ”filosofia planificării”. Totul începe de la viziune. Îmi pare rău când văd companii românești care-și iau nume străine și care produc haine fără nicio viziune. Noi pornim înainte de orice de la o viziune: de ce facem ceea ce facem. Acest lucru este comunicat înainte de ședința foto, în cursul unei întâlniri de grup cu toți cei implicați: de la fotograf, asistent, director de imagine la modele, editor, trupa de muzică, chiar și web-designer-ul este acolo. Elementul cel mai important, pentru mine, este ca toți cei implicați să integreze viziunea brandului în ceea ce face, să înțeleagă complet de ce facem ceea ce facem. Ulterior stabilim ce facem și cum facem. Un al doilea element la care țin mult este promptitudinea, punctualitatea, iar ca un element al treilea, sunt atent la acel gut feeling , acel presentiment, intuiție.

Care din piesele vestimentare create pana in momentul de fata iti place cel mai mult?

Nu am nicio preferință.

Cum crezi ca poti convinge potentialii clienti sa se ataseze de brandul tau, de creatiile tale?

Printr-o experiență unică.

Unde ti-ar placea sa vezi De IONESCU peste 5 ani?

Peste 5 ani o să avem propriul nostru boutique, dedicat cânepii românești, unde trăiesc o experiență-carusel totală și aparte, diferită de ceea ce trăiesc când merg la cumpărături la mall . În boutique-ul nostru o să fie primiți cu ceai din cânepă, asezonat cu semințe de cânepă, o să fie serviți cu prăjitură din făină de cânepă și cu țuică cu infuzie de cânepă. Sper s-avem și parcare gratuită. În 5 ani vreau să avem deja o linie de producție de prelucrare a cânepii și să-i îmbrăcăm pe toți cei între 25 – 40 de ani în cânepă.

Ce proiecte/ planuri de viitor au Ionut Rus si brandul De IONESCU?

Nu cred în proiecte de viitor. Cred în acum. Cu ajutorul lui Providenței, urmează să scoatem o colecție de genți și portofele. Sper să reușim să nu extindem producția înspre cămăși și tricouri bărbătești, înainte de-a intra pe piața de modă pentru doamne și domnișoare.

Unde pot urmari acest brand cei interesati? Unde va pot gasi in mediul online?

Cei interesați nu pot găsi colecții de cânepă în mediul virtual pe website-ul nostru: www.deionescu.com , și pe toate rețele de socializare: Instagram, Facebook, Twitter, Linkedin – o platformă absolut genială de promovare –, iar în realitatea palpabilă și imediat, ne găsesc la magazinul The Ark din București, unde avem expuse câteva produse. Momentan suntem în discuții cu câteva magazine din Olanda, Italia, Franța, Brazilia și Statele Unite care ne-au contactat pentru a ne expune produsele din cânepă. Dorim să ducem buna vestire a cânepii românești peste tot în lume!

Iti multumim pentru prezenta si iti dorim mult succes in tot ceea ce faci!

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc numai de bine.